Georgiana Corcaci | Blog
50480
paged,page,page-id-50480,page-template,page-template-blog-standard,page-template-blog-standard-php,paged-3,page-paged-3,eltd-core-1.0.3,ajax_fade,page_not_loaded,boxed,borderland-ver-1.6, vertical_menu_with_scroll,smooth_scroll,,grid_1300,wpb-js-composer js-comp-ver-4.9.1,vc_responsive
 

Revelații noetice

            Măsor spațiul în particule infinite de timp, călăuzindu-mi imaginația într-un constructivism relativ. Îmi las gândurile pradă unui homo faber care tinde să mă acapareze. Mă mișc simultan în direcții opuse spre a descoperii cognitivul, raționalul, sistemul. Existența mea se conjugă cu homo socius sperând să găsească pluralul unei existențe bidimensionale. Caut, găsesc, descopăr și înțeleg că trebuie să iubesc ce-n fine am descoperit. Dar, dacă bat la poarta existenței mele cine-mi va deschide?            Mă uit...

Gânduri scrise cu capul în nori…

Motto: “În zilele noroase și ploioase, pătrundeți cu gândul dincolo de bolta de ceață amorțită, în lumea zăpezilor, soarelui, în fericirea albastră. Aprindeți în amurg multe și mari făclii, tot câte șapte de fiecare, dintre cele o sută de culori ale curcubeului. Să miroasă încet a nori, a aer, a vânt, a lumină, a noapte, a stele, a soare îndepărtat. Așezați-vă, îngeri, în patru zări și căntați, încet și limpede, cântecele serii, cântecele zorilor nopții. Îngeri dintre pământ și cer, nu stați degeaba în amurguri fade,...

Manifest pentru schimbare

Motto: Schimbarea începe în primul rând cu mine!                Nu vreau să intru într-o “spirală a tăcerii” (E. Noelle-Neumann), pentru că pur și simplu nu intenționez să-mi ascund gândurile de frica “izolării sociale” sau să ader la o opinie sau alta, generate de majoritate. Noelle-Neumann, apreciază că există un procent de circa 20 % de indivizi care își exprimă convingerile cu fermitate chiar și dacă acestea sunt contrare opiniei dominante, restul intrând într-o spirală a tăcerii sau sfârșesc prin a adera la...

Sindromul Italia

În urmă cu 10 ani, publicam o cercetare despre inteligența emoțională a copiilor care au părinții plecați la muncă în străinătate. Efectul este nociv și are mai multe perspective. În primul rând, lipsa părinţilor de lângă copii creează una dintre cele mai mari traume, manifestandu-se prin vulnerabilitate, izolare, comunicare slabă, atât cu ceilalţi copii, cât şi cu învăţătorii sau profesorii, tendinţa de asociere cu grupuri deviante, uneori infracţionale, până la abuzuri fizice, psihice, sexuale și, ulterior, prin incapacitatea de a face faţă încercărilor vieţii. În...

Povești terapeutice!

Puterea exemplului! Se spune că într-o pădure izbucnise un incendiu devastator. Pasărea colibri tot aducea apă în cioc, ca să stingă focul. Toate celelalte animale, înnebunite de spaimă, fugeau care încotro, pe unde nimereau. Pasărea colibri continua să care apă în cioc. Un tigru, conştient de zădărnicia demersului, îi atrase atenția: - Eşti nebună? Tu crezi că poți să stingi focul ăsta imens cu stropul de apă pe care îl aduci tu? Pasărea colibri îi răspunse: - Eu îmi fac partea mea! (din Povești filosofice, Jean Claude Carriere). Cioara sau...

Consultantul în carieră

Dacă te-ai săturat ca interviul tău de recrutare să se termine invariabil cu formula ”vă contactăm noi” și nu te mai caută nimeni, dacă te-ai săturat să vezi recrutori care te supun la cele mai năștrușnice probe iar tu te întrebi nedumerit ”de ce”, dacă te întrebi de ce CV-ul tău nu ajunge niciodată pe masa cui trebuie, nu este selectat sau și mai rău, nu-l bagă nimeni în seamă, dacă te întrebi de ce nu-ți găsești job-ul pe care ți-l dorești, dacă te gândești...

„Acum” este cel mai bun moment pentru schimbare!

Motto: Q: Where are you? A: Here! Q: What time is it? A: Now! Q: What are you? A: This moment!           Pe masură ce crești, ți se spune că lumea e așa cum e și că menirea ta este să traiești în această lume, încercând să nu te izbești prea des de pereți. Un punct de vedere extrem de limitativ, nu crezi?         Viața poate fi infinit mai amplă! Imediat ce conștientizezi ceva foarte simplu și anume că tot...

Povesti terapeutice!

Lumea din inimă! Era odată un bărbat care ședea la marginea unei oaze, la intrarea unei cetăți din Orientul Mijlociu. Un tânăr se apropie într-o bună zi și îl întrebă: – Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăți? Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare: – Cum erau locuitorii cetății de unde vii? – Egoiști și răi. De aceea, mă bucur că am putut pleca de acolo! – Așa sunt și locuitorii acestei cetăți, răspunse bătrânul. Puțin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru și îi...