Georgiana Corcaci | Despre relații potrivite
50865
single,single-post,postid-50865,single-format-standard,eltd-core-1.0.3,ajax_fade,page_not_loaded,boxed,borderland-ver-1.6, vertical_menu_with_scroll,smooth_scroll,,grid_1300,wpb-js-composer js-comp-ver-4.9.1,vc_responsive
 

Despre relații potrivite

        Înainte de a porni la drumul potrivit printre hățișurile relaționale, m-am oprit o clipă asupra cuvântului relație. Mi s-a părut pur și simplu potrivit să mă gândesc dacă am proprietatea termenului, dacă știu unde vreau să ajung și mai ales dacă știu despre ce vreau să scriu. Desigur, este vorba despre EL și Ea, despre relația dintre cei doi. Despre cum se conturează o relație și care sunt ingredientele liantului care o construiesc.

       Nu am pretenția descoperirii panaceului relațional, dar cred că nu intrăm în relaţii că să ne odihnim, ci să ne construim. Mai întâi pe noi înșine și apoi, unii pe alții. Cred că fiecare intră în relația de care are nevoie în acel moment al vieții sale, care, dacă ajungi să conștientizezi asta, te ajută să crești, să evoluezi, să înlaturi ceea ce nu este tocmai roz.

        De ce am avea nevoie să intrăm într-o relație spunând că el/ea, mă completează? Este ca și cum am recunoaște și am adminte, apriori, că suntem atât de incompleți, atât de înjumătățiti, încât avem nevoie musai de el/ea, care să ne completeze, care să ne întregească, care să ne compună întreg și sferic. Crezând astfel, limitativ și iluzoriu, vom nărui temelia pe care încercăm să ne construim relația. Vom zidi permanent – cu fervoarea unui Manole neclintit – o Ană, care refuză cu obstinație să rămână încremenită în grandiosul proiect al relației. Vom fi veșnic nemultumiți, vom fi veșnic jumătăți în căutarea celuilalt, când, de fapt, căutarea începe cu tine și mai ales în tine. Câtă vreme vom proiecta asupra altcuiva ceva ce încă nu ştim despre noi înşine, vom orbecăi reproşându-le altora ceea ce, de fapt, ar trebui să rezolvăm în noi înșine.

         Relațile nu sunt punctul terminus al existenței noastre. Sunt punctul de întâlnire, acolo, undeva, cândva și vin exact atunci când avem nevoie să creștem, să înțelegem și să ne întregim noi, pe noi înșine. O relație te face să vibrezi atunci când îți trezește inima, sufletul și mintea deopotrivă, când celalalt este cea mai bună oglindă a ta. Cred în relația care te învață, în relația în care reușesti să te descoperi mai bine pe tine, în relația împreună, unul langă celalalt, fară a fi sufocați de aerul respirat în tandem, secundă cu secundă. Cred în relatia în care celalalt reușește să te facă să te simţi deosebit, să simţi că eşti unic/ă pentru el, dar mai ales, să-ţi acorde libertatea de a fi tu însăţi, iar el să aibă cu desăvârșire acelaşi sentiment. Libertate care pleacă în primul rând de la tine. Cred în maturitatea sinelui și abia mai apoi în maturitatea lui “impreună”. Cred în complicitate, în reciprocitate, dar cred și în diferențe, în deosebiri.

         Spuneam cândva că nu caut, găsesc! Mai întâi, mi se pare esențial să te găsești pe tine, să nu mai căuți în afară, ci să zăbovești frumos și molcom înlăuntrul tău. Înăuntru este reflexia perfectă a exteriorului. Lasă-te așadar încrezător în mâinile sineului, care te va ghida… Fiecare persoană cu care ne întâlnim este exact cea mai potrivită, pentru acel moment din viață. Cea mai potrivită pentru a ne învăţa lecţia la care am ajuns. Și, dacă se repetă, înseamnă că nu ți-ai însușit-o, iar, undeva cândva, va bate din nou la poarta existenței tale. Cel mai bun timp este prezentul și cel mai bun timp este acela în care ai reușit să stai desăvârsit tu, cu tine, pentru ca mai apoi, să reusești să locuiești sferic și în mintea celuilalt.

Georgiana Corcaci
Niciun comentariu

Publicați un comentariu