Georgiana Corcaci | Miracolul întâlnirii
50858
single,single-post,postid-50858,single-format-standard,eltd-core-1.0.3,ajax_fade,page_not_loaded,boxed,borderland-ver-1.6, vertical_menu_with_scroll,smooth_scroll,,grid_1300,wpb-js-composer js-comp-ver-4.9.1,vc_responsive
 

Miracolul întâlnirii

Motto:
….Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

(Ce bine că ești, Nichita Stănescu)

 

Cuvintele lui Nichita vin din bucuria trăirii, din bucuria conștiientizării lui suntem. Ce bine că suntem, hic et nunc, să ființăm întru ființare. Gânduri, cuvinte, convingeri, acțiuni, care iată, au devenit realitate. Realitatea este concretizată în materializarea acestui blog, un ghid al meu către voi și al vostru către mine. Pentru că undeva, cândva, cumva, înveți de la fiecare persoană cu care te întâlnești și cu care rămâi, mai mult sau mai puțin sau care îți rămâne mai mult sau mai puțin în suflet. Există oameni pe care îi întâlnești la tot pasul, dar nu-ți produc nici o impresie. Sunt alții pe care îți amintești că i-ai iubit, dar nu-ți mai spun nimic, și oameni care pur și simplu n-au vrut să te iubească. Există oameni pe care crezi că i-ai uitat şi totuşi le duci cumva dorul. Oameni care la un moment dat s-au intersectat cu tine și au rămas acolo, în mansarda gândurilor tale și de care îți amintești cu drag. Miracolul întâlnirii vine atunci când te aștepți mai puțin și peste ani, îți dai seama că în viața ta există oameni cărora le porți o statuie în suflet. Sunt oamenii care rămăn cu tine, în sufletul tău, în mintea ta, oriunde ai fi, orice ai face. Oameni cărora le-ai presimțit miracolul devenirii, tu, arătându-le pur și simplu calea. Oameni care te-au urmat cu încredere, care s-au răspândit prin lume, dar care își amintesc întotdeauna de tine. Pentru că undeva, cândva, i-ai făcut conștienți de sine, i-ai făcut să înțeleagă unde sunt și unde pot să ajungă, deschizându-și aripile propriei minți.

Ajungi să-ți pui aceste întrebări ”cine sunt eu și ce vreau eu de fapt?” doar când devii conștient de Sinele tău Divin, de puterea ta interioară. Doar atunci devii conștient de miracolul întălnirii cu tine. Până ajungi la momentul conștiientizării este foarte posibil să realizezi că nu trăiești decăt o mască, un adevăr care nu-ți aparține, pentru că tu nu trăiești decât adevărul altcuiva, fie acel adevăr al realității înconjuratoare, fie al mentalului colectiv. Tu, te-ai pierdut undeva, te-ai rătăcit prin gânduri, te-ai pus în paranteză și ai uitat pur si simplu să fii! Să fii tu, cel autentic! Să fii tu, ființa care se ființează pe sine ca ființă. Să fii tu ființa care se comunică pe sine ca ființă. Să fii tu ființa care se iubește pe sine ca ființă.

 

Georgiana Corcaci
Niciun comentariu

Publicați un comentariu