Georgiana Corcaci | Gânduri scrise cu capul în nori…
50872
single,single-post,postid-50872,single-format-standard,eltd-core-1.0.3,ajax_fade,page_not_loaded,boxed,borderland-ver-1.6, vertical_menu_with_scroll,smooth_scroll,,grid_1300,wpb-js-composer js-comp-ver-4.9.1,vc_responsive
 

Gânduri scrise cu capul în nori…

Motto:

“În zilele noroase și ploioase, pătrundeți cu gândul dincolo de bolta de ceață amorțită, în lumea zăpezilor, soarelui, în fericirea albastră. Aprindeți în amurg multe și mari făclii, tot câte șapte de fiecare, dintre cele o sută de culori ale curcubeului. Să miroasă încet a nori, a aer, a vânt, a lumină, a noapte, a stele, a soare îndepărtat. Așezați-vă, îngeri, în patru zări și căntați, încet și limpede, cântecele serii, cântecele zorilor nopții. Îngeri dintre pământ și cer, nu stați degeaba în amurguri fade, prin copaci, ca niște păsări mohorate. Dați muritorilor privelițti noi sau înviați-le pe cele vechi, să fie ca și azi, un număr de clipe”. (Petru Creția)

        „Norii” lui Petru Creția stau și acum lângă mine, pe noptiera gândurilor și, din când în când, mă întorc la el, la nori, dincolo de bolta amorțită, în căldura soarelui. Mă întorc la el de fiecare dată când mi se face dor de nori, de cer, de vânt de lumină și mai ales de mine… Era, dacă vrei, o invitație la joc, o invitație de a privi cerul albastru cu capul în nori, cu picioarele pe pământ și cu inima deschisă. Find cu capul în nori, mă las condusă de gând, pe care nimeni nu mi-l poate îngrădi, lăsându-mi libertatea să mă compun din starea pe care doar gândul sufletului mi-o creează. PUR si SIMPLU, într-un timp ireal și tocmai pentru că pare atât de incredibil, este credibil. E ca și cum aș dansa în sufletul meu, străveziu, în nuanțe de verde și albastru și m-as recompune din vers, cuvânt și culoare, dăruindu-mă pe mine ca ființă care se ființează pe sine ca ființă, însuflețindu-mă aici și acum, cu bucuria de A FI și de A SIMȚI.

         Norii, dar și zborul mă fac să mă opresc o clipă din tumultul cotidian, mă fac să uit de timp, mă fac să îmi amintesc de copilul din mine. Până la urmă, e vorba de a avea curajul să scormonești în adâncurile cuvintelor, stărilor, emoțiilor și gândurilor. Dincolo de cuvinte, dincolo de formă și culoare, îmi place să cred că găsesc esența a ceea ce este cu adevarat important. Pentru că PUR și SIMPLU, nu vreau să uit de „frumusețea uitată a lucrurilor”. Mă face să-mi amintesc că viața este o curgere, un fluviu, o mișcare continuă. Ma face să-mi amintesc că ”sunt un om cu aripi de fluture ce-și aduce aminte că odată, de mult, a avut aripi de înger”. Ș-atunci, Universul răspunde gândului meu creator de viață. Pentru că da, atenția energizează, intenția organizează, iar Universul sau dacă vrei sufletul, creează…

Georgiana Corcaci
Niciun comentariu

Publicați un comentariu